De ce traim pe jumatate?De ce visam pe jumatate?De ce ne dorim doar jumatate?
De ce sa nu traim intreg,sa visam intreg si sa ne dorim TOTUL.
Nimic nu este imposibil(dar nici sa nu fie absurd ceea ce vrei),trebuie doar sa ne dorim cu adevarat un lucru si mai important este sa muncim pentru ceea ce ne dorim,nimic nu vine la tine pus pe tava,doar sa te servesti.Si chiar daca unele vise vin gata puse pe tava ,nu ai aceeasi satisfactie ca atunci cand ai muncit tu pentru visul tau si te-ai straduit sa iasa cum iti doreai tu.
Visele inseamna munca,dar o munca placuta,pe care o faci cu drag pentru ceva la ceva visezi si speri ca intr-o zi vei ajunge acolo sus unde tu iti doresti.Cand muncesti din ambitie pentru ceva este o munca pe care nici nu iti dai seama ca ai facut-o.
Tot timpul trebuie sa avem ambitii mari pentru ca numai asa putem triumfa in fata celor care nu ne cred in stare de nimic si pentru noi sa ne aratam ca putem si ca vrem sa fim printre cei mai buni,printre cei care cred in puterile lor.
Daca tot timpul ne-am multumi cu ce avem si nu am visa sa ajungem mai sus am trai degeaba,am trai ca sa populam pamantul.Niciodata ceea ce ai nu trebuie sa iti fie in deajuns.
Unii oameni spun ca numai copii viseaza sa ajunga:aviator, cantaret, dansatoare, fotbalist,etc, dar este total gresit sa crezi ca nu e bine sa visezi.
Iar ajungem sa avem drept modele copii,ei nu isi dau seama dar sunt foarte importanti,trebuie sa invatam de la ei sa visam.
Visele te pot inalta dar te si pot dezamagi,dar tot din cauza ta,pentru ca nu ai crezut indeajuns de mult in visul tau si in sansa de a-ti implini visul.
Lumea viselor nu este o lume a basmelor cum spun unii, sau poate este pana la un moment dat,pana incep sa se implineasca,pentru ca sunt vise pentru a se implini, si apoi ies din lumea basmului ,intra in real.Basmele nu se implinesc nicioadata,ele sunt facute din fentezia creatoare a unor oameni ce nu viseaza vise ce pot adevarate.
Daca nu am visa si fiecare s-ar multumi cu ce are lumea ar intra in rutina, si fecare ar merge la serviie fara a vrea sa avanseze in grad ar merge acasa(fara abatere de la drum)ar manca si ar dormi, In fiecare zi aceleasi lucruri.
Apropo,visele inseamna si distractie pe langa munca, cand munca o faci din placere te distrezi si e mai atragator sa muncesti cand te distrezi.Cand sti ca muncesti pentru tine,muncesti cu zambetul pe buze.
Dar nu toate visele pot fi implinite muncind numai tu,uneori ai nevoie de cineva care sa te sustina si sa te ajute,acel cineva nu poate fi decat un prieten care crede in visul tau si te va ajuta sa il duci la implinire,pentru ca (virgula) candva si tu ai facut acelasi lucru.
In implinirea unui vis se mai ivesc si obstacole venite sa te intrebe daca chiar vrei sa se implineasca visul,tu trebuie sa le raspunzi pozitiv,”DA,VREAU SA IMI IMPLINESC ACEST VIS!SI, DA VOI MUNCI IN CONTINUARE PENTRU IMPLINIREA LUI!” si atunci vei trece peste orice obstacol. Important ca oriunde este sa ai incredere in tine si sa faci ceea ce iti dicteaza interiorul tau,sufletul tau,inima ta. Cu incredere treci peste orice,dar orice reusita inseamna sudoare, munca,SUFERINTA, si nu in ultimul rand distractie.
Nu conteaza cat dureaza pana se va implini conteaza sa muncesti pentru ceea ce vrei sa fie al tau.
Trebuie sa mori incercand sa iti implinesti VISUL.
luni, 27 octombrie 2008
Ce e actorul...
Actorul este un sclav al replicii si al publicului.
Pe amandoua le slujeste cu sfintenie.
Actorul este un personaj pururi singur chiar daca langa el sunt persoane ,el tot singur se simte …singurul loc incare nu se simte singur este SCENA,acolo este el cu el si cu replica si cu PUBLICUL(ii place sa fie incanjurat de cei pe care ii iubeste).
Actorul este un personaj umil,impropriu spun “personaj”
Actorul se simte implinit doar cand are un personaj cu care se poate contopi,un actor cu personajul sau formeaza o singura entitate ,un singur individ.Actorul face in asa fel incat personalitatea sa sa se schimbe in a personajului atata timp cat il interpreteaza.
Actorul este un individ de care nu ii pasa nimanui ,nu conteaza daca el este fericit sau trist,implinit sau ‘sarac’,el trebuie sa isi interpreteze rolul si sa transmita starea personajului sau.
Acest individ isi face meseria cu pasiune,nu cred ca exsiata actor care sa nu isi iubeasca meseria.
Cel mai dur juriu al actorului este publicul ,pentru public el se sacrifica munceste,plange ,rade, isi varsa sudoarea si la sfarsitul fiecarei reprezentatii isi asteapta laudele din partea juriului sau.
Multumirea fiecarui actor sunt aplauzele .fara aplauze actorul moare…
E o senzatie unica si foarte emotionanata sa stai In fata unei Sali pline de oameni pe care nu ii cunosti si nu te cunosc dar cunosc personajul tau si sa te aplaude minute in sir stand in picioare si tu sa nu le poti multumi pentru onoarea acordata decat prin cateva plecaciuni umile cu ochii inlacrimati.
Teatrul este mai greu ca filmul,pentru ca teatru il faci live la teatru nu poti sa gresesti in timpul unui spectacol,dar actorul de teatru se poate bucura pe viu de iubirea publicului sau venit sa il vada si sa il laude.
De aceea teatrul este si mai emotionant ca filmul.
Actorul nu este un om normal cand este in lumina raflectoarelor,el este un om special care se metamorfozeaza in alte personaje pentru a oferi oamenilor ce il iubesc si ii iubeste un spectacol de care sa se bucure,dar in afara luminii puternice a reflectoarelor,in afara scenei…el este un umil om ce se chinuie sa traiasca de pe o zi pe alta traind din vise marete.
El se simte implinit doar atunci cand este el cu el cu replicile sale si cu publicul pe scena,atunci pentru el este repetitia finala,atunci se vede munca sa de luni intregi si se vede daca munca sa a fost sau nu in zadar.
Actorul este un scclav al cuvantului pentru a transmite mesajul replicii sale.
Un actor isi da singur seama daca a interpretat rolul sau la capacitate maxima si daca stie ca nu a fost bine…merge singur in fata publicului sau si spune:”Aplaudati-ma,dar cu palme pe obraz!”
Cu talentul actoricesc te nasti,insa niciodata talentul nu este destul.Talentul il ai degeaba daca nu muncesti sa te descoperi pe tine…
ASA CA DACA VREI SA AJUNGI IN ROLUL UNUI ACTOR,DU-TE SI MUNCECTE!!!!VISELE INSEAMNA MUNCA!!!!
Pe amandoua le slujeste cu sfintenie.
Actorul este un personaj pururi singur chiar daca langa el sunt persoane ,el tot singur se simte …singurul loc incare nu se simte singur este SCENA,acolo este el cu el si cu replica si cu PUBLICUL(ii place sa fie incanjurat de cei pe care ii iubeste).
Actorul este un personaj umil,impropriu spun “personaj”
Actorul se simte implinit doar cand are un personaj cu care se poate contopi,un actor cu personajul sau formeaza o singura entitate ,un singur individ.Actorul face in asa fel incat personalitatea sa sa se schimbe in a personajului atata timp cat il interpreteaza.
Actorul este un individ de care nu ii pasa nimanui ,nu conteaza daca el este fericit sau trist,implinit sau ‘sarac’,el trebuie sa isi interpreteze rolul si sa transmita starea personajului sau.
Acest individ isi face meseria cu pasiune,nu cred ca exsiata actor care sa nu isi iubeasca meseria.
Cel mai dur juriu al actorului este publicul ,pentru public el se sacrifica munceste,plange ,rade, isi varsa sudoarea si la sfarsitul fiecarei reprezentatii isi asteapta laudele din partea juriului sau.
Multumirea fiecarui actor sunt aplauzele .fara aplauze actorul moare…
E o senzatie unica si foarte emotionanata sa stai In fata unei Sali pline de oameni pe care nu ii cunosti si nu te cunosc dar cunosc personajul tau si sa te aplaude minute in sir stand in picioare si tu sa nu le poti multumi pentru onoarea acordata decat prin cateva plecaciuni umile cu ochii inlacrimati.
Teatrul este mai greu ca filmul,pentru ca teatru il faci live la teatru nu poti sa gresesti in timpul unui spectacol,dar actorul de teatru se poate bucura pe viu de iubirea publicului sau venit sa il vada si sa il laude.
De aceea teatrul este si mai emotionant ca filmul.
Actorul nu este un om normal cand este in lumina raflectoarelor,el este un om special care se metamorfozeaza in alte personaje pentru a oferi oamenilor ce il iubesc si ii iubeste un spectacol de care sa se bucure,dar in afara luminii puternice a reflectoarelor,in afara scenei…el este un umil om ce se chinuie sa traiasca de pe o zi pe alta traind din vise marete.
El se simte implinit doar atunci cand este el cu el cu replicile sale si cu publicul pe scena,atunci pentru el este repetitia finala,atunci se vede munca sa de luni intregi si se vede daca munca sa a fost sau nu in zadar.
Actorul este un scclav al cuvantului pentru a transmite mesajul replicii sale.
Un actor isi da singur seama daca a interpretat rolul sau la capacitate maxima si daca stie ca nu a fost bine…merge singur in fata publicului sau si spune:”Aplaudati-ma,dar cu palme pe obraz!”
Cu talentul actoricesc te nasti,insa niciodata talentul nu este destul.Talentul il ai degeaba daca nu muncesti sa te descoperi pe tine…
ASA CA DACA VREI SA AJUNGI IN ROLUL UNUI ACTOR,DU-TE SI MUNCECTE!!!!VISELE INSEAMNA MUNCA!!!!
duminică, 26 octombrie 2008
Sunt un om viu - explicatie
…Da…este titlul unei poezii fascinante a lui Nichita Stanescu,dar e si o sintagma plina de insemnatate.
Unii percep acesta sintagma ca un titlu si atat,cel mult ca o figura de stil.Spun :”normal k sunt un om viu!”.Asta depinde in ce privinta.
Exista dupa parerea mea mai multe semnificatii ale acestei expresii:
sunt plin de viata,imi place viata ,vreau sa traiesc ,vreau sa simt in continuare gustul ei fie ca e dulce ,fie ca e amar,acru sau sarat.Vedeti,viata poate fi in mai multe feluri rea si intr-un singur fel buna,fericita,senina.Dar cand e dulce nu mai conteaza nimic…decat sa ii ai pe cei dragi langa tine…
sunt inca aici,inca mai pot lupta pentru ce e al meu,familie,prieteni,tara,etc.Pentru ca omului cat e el de “mic” ii place sa creada ca se poate lupta cu orice si oricine si poate castiga.Chiar daca este doborat el isi aduna toate fortele si se ridica pentru a-si continua lupta,imi place sa cred ca asa suntem toti.
Inca reactionez la stimuli veniti din exteriorul meu,la rautatile oamenilor,la invidie,la ignoranta,la indiferenta,la barfa.
Inca imi cunosc valorile la care trebuie sa ma raportez ,inca mai sunt oameni care merita luati drept exemplu in viata
Inca imi place cultura…asta e bucuria vietii,inca imi place sa citesc o carte ,un articol bun,sa ma uit la o emisiune buna,un documentar,sa merg la teatru,la opera…
Inca stiu sa delimitez raul de bine…
Inca stiu sa iubesc,inca am sentimente sincere,nu mincinoase,realizez de la zi la zi ce frumoasa e viata cand ai pe cineva langa tine cu care sa imparti totul,mai ales sentimentele de orice fel ar fie le ,fie bune fie rele.
Iubirea e un sentiment pur si profund ce trebuie respectat chiar daca nu e reciproc,doar respectandu-l poate deveni reciproc.Iubirea poate fi de mai multe feluri,dar orice fel de iubire/dragoste,trebuie sa fie respectat si trebuie sa fie sincer.Nu se poate vorbi de iubire daca nu se vorbeste sincer.”Te iubesc”nu se spune gratuit,nu se spune in loc de “ce faci?’ sau “pa”….”Te iubesc”,pentru ca acel sentiment e spus gratuit….”te iubesc!” se spune dupa ce ai cunoscut ce adevarat o persoana,sa stii daca acea persoana merita sa ii impartasesti acest sentiment.
Poate fii iubirea/dragostea de arta:de muzica ,de dans,de sculptura,de pictura,de teatru,de opera,de film…si poate fii iubirea de care am vorbit IUBIREA DE OM…
inca mai am visuri,inca mai visez,inca mai am idealuri
inca mai gandesc rational
”SUNT UN OM VIU” dupa parerea mea exprima faptul ca sunt inca OM,toate aceste semnificatii se unesc,se impletesc in una singura de o simplitate brutala ce impresioneaza adanc “SUNT INCA OM!” in adevaratul sens al cuvantului,nu m-am lasat stricat de tot ceea ce a stricat multe persoane,nu m-am lasat calcat in picioare,nu mi-am abandonat principiile,nu mi-am pierdut credinta,am ramas cum eram inainte,OM pe picioarele mele, cu principiile mele si cu credinta mea.
Unii percep acesta sintagma ca un titlu si atat,cel mult ca o figura de stil.Spun :”normal k sunt un om viu!”.Asta depinde in ce privinta.
Exista dupa parerea mea mai multe semnificatii ale acestei expresii:
sunt plin de viata,imi place viata ,vreau sa traiesc ,vreau sa simt in continuare gustul ei fie ca e dulce ,fie ca e amar,acru sau sarat.Vedeti,viata poate fi in mai multe feluri rea si intr-un singur fel buna,fericita,senina.Dar cand e dulce nu mai conteaza nimic…decat sa ii ai pe cei dragi langa tine…
sunt inca aici,inca mai pot lupta pentru ce e al meu,familie,prieteni,tara,etc.Pentru ca omului cat e el de “mic” ii place sa creada ca se poate lupta cu orice si oricine si poate castiga.Chiar daca este doborat el isi aduna toate fortele si se ridica pentru a-si continua lupta,imi place sa cred ca asa suntem toti.
Inca reactionez la stimuli veniti din exteriorul meu,la rautatile oamenilor,la invidie,la ignoranta,la indiferenta,la barfa.
Inca imi cunosc valorile la care trebuie sa ma raportez ,inca mai sunt oameni care merita luati drept exemplu in viata
Inca imi place cultura…asta e bucuria vietii,inca imi place sa citesc o carte ,un articol bun,sa ma uit la o emisiune buna,un documentar,sa merg la teatru,la opera…
Inca stiu sa delimitez raul de bine…
Inca stiu sa iubesc,inca am sentimente sincere,nu mincinoase,realizez de la zi la zi ce frumoasa e viata cand ai pe cineva langa tine cu care sa imparti totul,mai ales sentimentele de orice fel ar fie le ,fie bune fie rele.
Iubirea e un sentiment pur si profund ce trebuie respectat chiar daca nu e reciproc,doar respectandu-l poate deveni reciproc.Iubirea poate fi de mai multe feluri,dar orice fel de iubire/dragoste,trebuie sa fie respectat si trebuie sa fie sincer.Nu se poate vorbi de iubire daca nu se vorbeste sincer.”Te iubesc”nu se spune gratuit,nu se spune in loc de “ce faci?’ sau “pa”….”Te iubesc”,pentru ca acel sentiment e spus gratuit….”te iubesc!” se spune dupa ce ai cunoscut ce adevarat o persoana,sa stii daca acea persoana merita sa ii impartasesti acest sentiment.
Poate fii iubirea/dragostea de arta:de muzica ,de dans,de sculptura,de pictura,de teatru,de opera,de film…si poate fii iubirea de care am vorbit IUBIREA DE OM…
inca mai am visuri,inca mai visez,inca mai am idealuri
inca mai gandesc rational
”SUNT UN OM VIU” dupa parerea mea exprima faptul ca sunt inca OM,toate aceste semnificatii se unesc,se impletesc in una singura de o simplitate brutala ce impresioneaza adanc “SUNT INCA OM!” in adevaratul sens al cuvantului,nu m-am lasat stricat de tot ceea ce a stricat multe persoane,nu m-am lasat calcat in picioare,nu mi-am abandonat principiile,nu mi-am pierdut credinta,am ramas cum eram inainte,OM pe picioarele mele, cu principiile mele si cu credinta mea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)