Cum se colecteza selectiv gunoaiele la metrou?

Toata lumea cred ca a vazut ca la in multe statii de metrou sunt cosuri de gunoi compartimentate : menajer plastic si hartie...o mare parte din oameni plictisindu-se asteptand metroul, se uita pe cosul de gunoi si arunca corect obictul cu pricina...Daaaar face asta degeaba, pentru ca apoi vine o doamna cu un sac de gunoi in mana, cu o manausa pe cealalta mana(bine echipata de altfel) si scoate tot si pune in acelasi sac.

Bravo Metrorex, suntem mandri de voi!
"Big up" pentru voi!

Intamplare 3!

B: eiii, uite ca ne intalnim din nou. In a3a ipostaza..

A: da, dar acum stim ca e a3a, acum stim tot ce s-a intamplat cu noi, ne amintim tot si din viata si dinainte de viata…

B: acum avem oarecum puterile cumulate…Ce zici? Ti-e mai bine aici?

A: da, mie da, dar oamenilor dragi mie nu le e mai bine cu mine aici, as vrea sa fiu aici dar totodata si cu ei acolo sa se bucure de mine si eu de ai pentru ca si eu am pierdut personae dragi si am simtit cum e, m-am simtit fara puteri, simteam ca Cineva are ceva cu mine si numai cu mine…

B: eu mi-am lasat acolo copiii, pentru care mi-as fi dat si viata daca nu mi-ar fi luat-o o asa zisa boala…

A eu cred ca ti-ai dat-o pentru ei, de cand s-au nascut , nu ai facut totul sa le fie bine…?

B: ba da, dar aici e greu sa ii vad cum se chinuie sa treaca peste probleme, si eu nu pot face nimic, as vrea sa le intru in subconstient sis a le ridic moralul asa cum o faceam odinioara, sa le spun ca pot avea o viata stralucita si fara mine, am fost stalpul lor atat cat a trebuit, acum trebuie sa se caleasca si pot vorbi cu mine , pentru ca ii ascult , macar atat sa simta…

A: Nu vrei sa nu nu mai vorbim de asta, te intristeaza, intr-un loc asa frumos nu ai voie sa fi trist..

B: ai dreptate este locul in care faci ce ti-ai dorit in viata si nu ai reusit, toate visele devin realitate(o alta realitate , ce-I drept!

A: si eu voiam ca inainte sa plec de pe pamant sa imi rezerv timp sa imi indeplinesc dorintele pe care nu am avut timp sa le satisfac…

B: ai fi fost in avantaj pentru ca aici ajungeai sa le faci din nou , deja aveai experienta(rade)

auzi?! Acum dupa ce a trecut…ce zici daca ai fi avut puterea sa alegi ai fi trait viata ta sau alta?

A: daca iti mai aduci aminte ce am vorbit noi prima data…eu voiam sa ajung intr-o familie buna sa am posibilitatea sa fac tot ce vreau…acum imi dau seama ca asta m-a impins la decizii nu foarte intelepte, teribiliste, chiar…dar cu toate astea a fost o experienta la limita mereu si oarecum mi-a placut…

Si uite, dupa cum vezi acum, dupa ce totul s-a terminat sunt la varsta la care mi-a placut cel mai mult sa traiesc si am fost cel mai fericit si impacat cu mine, 17 ani, 17…infinit, cum s-ar zice. Varsta la care eram un copil normal fara probleme cu legea care imi satisfaceam dorintele , ma distram cu oameni varsta mea fara a intra in necazuri si fara a face multe prostii, decat placerile vinovate.

B: da, asta e frumos aici ca te intorci la varsta ta preferata, deci eu, oarecum sunt mai batrana ca tine (rade), eu am fost cea mai implinita, si mi-a placut cel mai mult cand am inceput sa cresc in cariera si sa imi fac o familie, si nu numai asta, am revenit la varsta asta pentru ca atunci am inceput sa le intorc serviciul enorm parintilor mei…deci eu…sunt o femeie care isi spune de una singura varsta , am 27 de ani. Si sunt mandra ca aici m-am reintalnit cu parintii mei, pe care nu i-am recunoscut(…e alta poveste) si sunt mandrii de mine…

A: asta este alt lucru pe care nu il stiam acolo , acolo credeam, cum credeau toti ca aici fiecare va avea o vila “cu fereastra si sub fereastra, o gradina cu mult caprifoi cu florile-n lumina” si va fi fericit in coltul lui de paradis, dar nu, aici ne intalnim cu toti cei dupa care am plans mai devreme sau mai tarziu…

B: asa este…ti-ai dat seama de ce am zis ca nu i-am recunoscut pe parintii mei?…(rade DIN NOU) pentru ca si ei erau la varsta la care le-a placut cel mai mult lor in viata, sunt foarte tineri si plini de viata fata de cum mi-I aminteam eu, batrani si cu chipul batut de timp, ohii pierduti dar cu o licarire de speranta.

A: cand eram printre oameni, eram sceptic in ceea ce priveste locul asta…era normal, dar aveam o cu totul alta imagne despre el, tot frumoasa, dar alta

B: speram sa ma intalnesc cu parintii mei, dar sa fie batrani, eu stiam ca voi ramane batrana,credam ca tot ce a fost in viata a ramas acolo si a fost pus punct vietii mele. Sufletul meu a ramas la mine si amintirele sunt aievea. Cel mai mare cufar cu aur pe care il are un om, amintirile.

A: amintirile care ne fac sa regretam ca am plecat si ca suntem aici…

B: dar aici stim ca vom fi toti, dupa o generatie ne reintregim….

Intamplare 2!

A: te cunosc!!! Cred…

B: ?! sigur? Eu nu cred.
A: Ba da, am avut un deja-vu cand te-am vazut…sigur ne stim de undeva, sigur am mai vorbit undeva, candva…

B: Poate…

A: eu sunt Bruno…iti spune ceva numele?

B: Eu sunt Maria…e mai comun numele meu, si …nu cred, nu stiu, nu imi dau seama…dar simt ceva, simt ca oarecum e ceva…undeva, nu pot explica…

A: Si la mine e la fel, nu stiu decat sa iti spun ca e ceva..a fost ceva odata

B: e ceva feeric dar nu stiu de unde…

A: E greu? Asa in general,e greu?

B: pai…daca esti atent pe unde calci, nu e greu, totul e subred, si daca ai cazut, sunt multe trepte pana inapoi, si ai putea sa nu le mai poti urca…

A: asa ziceam si eu, aveam visuri marete, ca o sa fie totul frumos si o sa experimentez tot.

B: si eu am zis ca voi face tot ce e posibil si a trecut viata pe langa mine, daca stau sa ma gandesc am avut mai multe motive de suparare decat de bucurie, am pierdut oameni si am supravietuit eu, am spus ca voi vorbi cu oameni si nu am facut-o, am spus ca voi invata sa fca de toate , am invatat putine, am spus ca…

A: dar asta este natura umana, e practic imposibil sa faci tot ce vrei, esti un graunte de materie intr-un ocean planetar care vrea sa merga impotriva bataii vantului…

B: da, stiu e trist dar am visat, nu mi-a putut lua nimeni asta, oricat de multe impasuri am avut am zis ca eu tot pot, ce mi-a promis cand eram eu cat acel graunte la propriu…

A: dar asta te face sa simti ca traiesti, ca te chinui sa razbati, vrei sa fii unicul …

B: nu vreau asta, vreau sa se poate, vreau sa poata si altii dar sa pot si eu... nu stiu cum ar fi viata daca as reusi, daca as fi fericita doar pe moment sau apoi tot timpul…dar as vrea sa incerc…necunoscutul atrage dorinta cunoasterii lui

A: dar ne vom stinge fara a sti cum e si cu dorinta ca altii sa afle…poate dupa noi sa va afla…poate se va descoperi si asta, acum se descopera tot felul de lucruri, ce par neverosimile inca, poate va ajunge si fericirea continua verosimila.

B: m-am nascut intr-un sat cat un cartier, langa un oras maricel, dar nu am avut noroc de o viata buna la inceput, a trebuit sa ma lupt, familia mea manca ce apuca,mancam rar, maxim o data pe zi, nu am fost la gradinita, dar parintii mei au avut ambitia sa ma duca la scoala, si eu ambitia sa ii fac mandri si sa ii scot de acolo, am lucrat in liceu, am reusit sa plec la facultate si i-am facut sa stie ca ei chiar au facut ceva foarte frumos in viata. Mi-au schimbat destinul, destinul meu nu era asta, era acela de a ramane acolo si a manca ce apuca, sa fac o famlie si copii pe care sa nu am cu ce sa ii cresc, dar am reusit sa fac altceva…m-am angajat am avut o cariera frumoasa si mi-am scos familia de acolo…am apucat sa ii vad fericiti putin timp, pentru ca apoi s-au stins…

A: e o enigma, simt ca noi am mai vorbit despre subiectele astea cu mult timp in urma, iti cunosteam oarecum dorintele si aspiratiile, e un sentiment ciudat de frumos

B: si in mine a tot crescut sentimentul auzindu-te vorbind…dar tu, viata ta a fost cum ai vrut…?

A: eu mi-am dorit oarecum altceva, nascundu-ma intr-o familie instarita, am fost un copil rasfatat, am avut tot ce mi-am dorit, si am facut to felul de lucruri, unele ortodoxe, altele mai putin,am avut si problem cu legea, doar pentru mici distrectii ilegale si teribiliste, dandu-mi seama mai tarziu ca viata mea nu merge pe o linie care duce spre bine, m-am indreptat mi-am apropiat din nou familia pe care o folosisem pana atunci doar pentru a-mi satiscace haraturile si a ma scoate din belele, mi-am facut studiile si am dus o viata oarecum banala apoi dar pe o directie buna.

B: da, viata mea a fost banala de la inceput, da, mi-am ajutat familia asa cum am planuit dar nu m-am bucurat de ei mult timp, dar am apucat sa ii vad fericiti la batranete…

A: si acum? Ce va mai urma? Cum va fi?

B: vom urma cursul firesc al umilei noatre existente, asta daca nu se va decoperi nemurirea…dar nu as vrea asta, nici pentru mine nici pentru restul oamenilor…am incepe sa ne omoram intre noi pe resurse, cum noi am avut sansa noastra normal, le doresc celor ce vor sa vina.

A: corect. Dar totusi e un necunoscut ce va veni, si mi-e teama un pic, nu stiu daca sunt nerabdator sau nu….

B: nici eu nu stiu asta…Ma intreb daca am fost asa si inainte de a ma naste, tot reticent am fost?

Intamplare!

A: Ai emotii? Mai ai un pic si va trebui sa pleci…

B: Da, am emotii, nu va voi mai vedea pe voi, acolo va fi cu totul altfel,tot ce sper e sa fie mai bine ca si aici. Mai am 2 ore.

A: iti doresc sa iti fie bine acolo unde vei ajunge. Ai aflat unde?

B; Undeva in Romania, intr-un sat, la o familie saraca dar cu cu sufletul mare, cred ca am nimerit bine. Cand voi creste voi face tot ce pot sa ii ajut sa nu ii mail as sa se chinuie asa cum o vor face pentru mine.Tu? unde vei merge?

A: Tot in Romania, in Bucuresti, la o familie cu stare, cred ca si mie imi va fi bine, voi avea camera mea intr-o casa mare. Voi fi intr-un oras mare si voi putea sa exploatez tot ce imi ofera viata. Chiar asta imi doream.

B: Poate ca cineva ne asculta, si ne trimite acolo unde ne dorim, numai ca eu nu am visat la un loc anume…tocmai de asta cred ca a fost ales un loc frumos de tara, cu oameni “frumosi”.

A: Mai ai frati sau surori? Eu am auzit ca mai am o sora mai mare cu 7 ani ca si mine, asta nu stiu daca e bine sau nu…

B: Eu voi mai avea inca 3 frati si o sora, este familie mare si fericita care munceste din greu sa isi castige existent si se inteleg bine unul cu celalalt, ma vor ajuta si pe mine sa cresc. Cum o sa ii disting?

A: Pai sunt diferiti intre ei, plus ca fiecare are numele lui. De exemplu pe mine ma va chema Bruno. Nu este ceea ce mi-am dorit eu dar acum imi place, eu vroiam un nume specific tarii.

B: Pe mine ma vor numi Maria, pentru ca ma nasc in luna decembrie, atunci cand L-a nascut si Fecioara Maria pe Iisus, si parintii mei cred ca au fost binecuvantati de Fecioara Maria.

A: Ai mei nu cred ca sunt asa religiosi, au cautat un nume sa le placa si atat.

B; Ah, abia astept sa ma bag seara in pat, sa ascult focul din soba si pe mama care imi citeste o poveste. Asa as vrea sa fie fiecare searasi cand ploua afara sa vina sa doarma cu mine …

Astept sa inceapa necunoscutul, deja ma imbat cu vise si sperante dar in acelasi timp imi fa fi si dor de ceea ce e aici.

A: dar gandeste-te ca te asteapta o lume noua, aici ai stat 9 luni de zile acolo vei sta cateva zeci de ani si tot nu te vei satura, vei vrea sa mai ramai. Vei spune ca nu ai terminat de facut tot ce ti-ai propus, ca nu ai vazut toate locurile pe care voiai sa le vezi, ca nu ai vorbit cu toti oamenii cu care voiai sa vorbesti.

B: asa e, dar ma tot gandesc care e realitatea, cea de aici sau cea de acolo?

A: pai noi visam la ce va fi acolo , abia asteptam sa mergem acolo, aici stam 9 luni, acolo zeci de ani, aici ne ciupim si nu simtim, acolo simtim. Acolo vom invata, acolo vom creste…deci cred ca acolo. Dar asta tu vei afla prima.

B: Da, nu mai e mult si voi disparea de aici , voi ramane fara timp…abia astept sa ii vad cum se bucura si cum vor sari pe mine sa ma ia fiecare in brate si sa ma alinte…va fi frumos, vor fi beti de fericire.

A: la mine sunt deja pregatiti, sunt toti la spital…asteapta sa apar sunt acolo toti cu camera de filmat cu aparate foto, sa imi arate cand voi creste cum eram

B: Parintii mei nu stiu nimic, stiu perioada dar nu sunt la spital, o sa ii iau pe nepregatite, sper sa nu se intample ceva cu mama.

A: dar oare cum stiu ei ca vor avea un copil si cum aparem noi aici in locul asta?

B: pai cand doi oameni se iubesc, o femeie si un barbat dupa un anumit timp femeii incepe sa i se unfle burta si acolo suntem noi… dar noi suntem lasati sa stam si aici unii cu altii 9 luni pana cand aparem pe pamant

A: auzi?! Oare noi ne vom mai vedea vreodata? Sau daca ne vom vedea ne vom aminti ca ne cunstem?

B: pai daca asta nu e realitatea si pamantul e realitatea, cred ca nu ne vom aminti, dar am putea sa avem deja-vu-uri, senzatia ca ne-am mai vazut undeva sau ca am mai vorbit sau ca s-a mai ntamplat ceva intre noi la un moment dat…

A: sper sa se intample asta, pentru oricum suntem amandoi in aceiasi tara.

Iubesc Romania!

Nu am stiut pana acum ca aceasta campanie este facuta de Pro tv, foarte buna, multe felicitari.
Link-ul catre site este aici.

o sa spun si eu de ce iubesc Romania!

Iubesc Romania pentru ca daca nu ar fi asa cum este, daca nu ne-ar fi fost sa ne descurcam , romanii nu ar fi inventat atatea lucruri, pe noi nevoia ne invata si am stiut sa invatam din fiecare lucru marunt sa ne ridicam, individual sau nu. Dupa cum se si spune, "romanul face din rahat bici!". Iubesc Romania, pentru ca aici exista o natie unita si cand vrea ceva se intampla, am vrut independenta ne-am unit si am obtinut, am vrut unire, acum 93 ne-am unit si am reusit, am vrut democratie, acum 22 de ani ne-am unit si am reusit si vom mai face asta.
Iubesc Romania, pentru ca romanii au umor, eu rad in fata problemelor si gandesc ca "Ce nu te omoara te face mai puternic", romanii sunt inteligenti, cum se arata si in camanie , e plin de ingineri romani la companiile de afara.
Iubesc romanii pentru ca stiu sa traiasca stiu ca o viata au si o traiesc la maxim.
Romanii sunt facuti tigani si cersetori pe unde sunt prinsi dar nu raspund cu aceiasi moneda si asta ne da un plus, suntem noi intr-un impas cu imaginea, dar noi stim cine suntem cu adevarat si nu suntem lasi o sa reusim sa facem ca Roamnia sa arate ok in ochii " occidentalilor" nu sunt cu nimic mai presus ca noi.

Eu o sa promovez campania asta , sper ca si voi sa o faceti!

Poti corecta o impresie proasta a unui om despre tine numai daca ii scoti ochii cu gandirea si comportamentul tau in sens pozitiv.
Nu credeam, dar am patit pe propria piele!

Astenie de toamna!

Gata!

Soarele s-a luptat din rasputeri sa razbata dar nu mai poate,puterea-i de asta-vara nu se poate compara cu vijelioasa si mai tanara toamana

Natura da sa moara, pasarile aproape toate au fugit, ursii isi cauta barlogul, ploile marunte si reci si-au facut simtitta prezenta de astazi, pamanatul s-a acoperit cu frunze multicolore care nu reusesc sa mai trezeasca la viata peisajul care seamana cu cel din parcul poeziei lui Bacovia.

Oamenii merg pe strada in directii precise aproape alergand tristi spre locurile de munca , singuratici.

S-a schimbat decorul din vara cand lumea mergea agale la ora apusului.

Asteptam sa mai treca un ciclu sa ne bucuram de natura vie din nou!

Reciclez, deci traiesc!

Este o campanie infiintata de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, finanţata de Coca-Cola HBC Romania şi sprijinita de Eco-Rom Ambalaje, ce are ca scop atragerea atentiei asupra problemei deseurilor.
Un om produce anual aproximativ 400 kg de deseuri, care in mare parte ajung sa polueze mediul, daca ar fi colectate selectiv ar putea fi recilate!
Ce ziceti de asta?


Aceasta campanie vine cu o publicitate buna. Propun sa o facem cunoscuta pentru a vedea toata lumea despre ce e vorba in colectarea selectiva.




Pentru mai multe informatii click

Cand ai crescut ultima oara?

Mentalitatea se schimba , cand esti mic vrei sa fi mare, cand ai ajuns mare, vrei sa fi mic, dar aici nu e vorba de inaltime sau ani…
Mi-a spus acum cineva “de cand am crescut si constientizat care e faza cu timpul ma tot chinui sa fiu punctuala”, imediat mi-a venit in cap intrebarea asta, pe care nu vreau sa o dezvolt, ci vreau sa va las imaginatia sa zburde…
Ia sa vedem…ce iese?

O sa spun eu primul....Eu mi-am dat seama ultima oara ca am crescut cand am inceput primul job serios, la care nu trebuia sa intarzii, sa ma port intr-un anume fel…asta e ultima oara importanta cand imi aduc aminte..

Rosia Montana, trist dar adevarat!

De curiozitate, am fost la sfarsitul lunii septembrie la Rosia montanna, sa vad ce se intampla acolo, cat de grava e situatia despre care toata lumea vorbest, si presa vuieste.
Am dat de o localitate frumoasa de munte cu majoritatea caselor in panta, construite de o parte si alta a unui drumeag, in panta si el, pe care are loc o singura masina. Acest drumeag ne conduce pana in padure, la baza muntelui, langa unul dintre cele patru tauri(lacuri). Acolo am dat de niste tinerilocuitori ai rosiei montane, pe care i-am luat la intrebari, fiind frapat de raspunsurile lor, la un moment dat, dupa spusele celor din jurul meu am devenit agresiv in limbaj.
De ce am facut asta? Pentru ca acei tineri student care nu mai locuiesc in Rosia Montana erau impacati cu idea ca firma canadiana Gold corporation, va incepe distrugerea munteleui in luna decembrie cel mai tarziu, ba erau chiar bucurosi spunanad ca oamenii de acolo vor avea din nou locuri de munca, trecand cu vederea faptul ca acea mirifica corporatie, pe langa faptul ca va darama muntele, la propriu, va exploata aurul gasit cu cianura( spun ei, in cantitati legale), nestiind ca exploatarea cu cianura a fost interzisa de Uniunea europeana dupa dezastrul ecologic de la Baia Mare din 2000.
Gabriel resources a scazut nivelul de cianuri din acted oar pentru a primi avizul de mediu de la 5 la 3 ppm, dar cine crede ca va respecta asta si in acte?
Acest proiect va distruge muntele, vegetatia, plus un sit arheologic, mai précis, Ulpia Traiana Augusta Dacica Colonia.
Aceasta companie “a cumparat” oamenii, cumparandu-le circa 400 de case, pe unele scriind ca sunt patrimoniu UNESCO. Pe langa acestea, isi face o publicitate mincinoasa, facandu-ne sa credem ca ei sunt cei care vor sa ajute Rosia Montana, nu sa o darame. Au facut un concurs in cadrul caruia oamnii trebuie sa scrie 3 fapte bune pe care le face Rosia Montana gold corporation si 3 fapte considerate gresite, iar ca si premiu se ofera o excursie la Rosia Montana pentru a vedea ca RMGC nu face nimic rau, sic ate in IPad 2, “ sa le arati si prietenilor tai”. Cum vi se pare asta?
Ceea ce am vazut acolo si mi-a placut a fost o demonstratie a unor ecologisti straini, o demonstratie muzicala, s-au asezat in mijlocul strazii si au inceput sa cante la tot felul de intrumente neconventionale( bidoane, linguri, oale, s.a.m.d) avand un dirijor pentru schimbarea ritmului, a fost frumos, buna incercarea, dar se pare ca a fost degeaba, atata timp cat statul le-a dat toate aprobarile posibile si cetatenii sunt de acord, nu cred ca mai e nimci de facut, desi sper.

E bine?
Nu!, nu are cum!
De ce?
Ai renuntat la noi!ai renuntat la tot ceea ce invatasem!
E mai bine! E bine ca am invatat impreuna acum, vom putea preda
Nu vreau sa predau ceea ce am cladit cu tine
Da, dar asa merge viata…ce am invatat impreuna vom imparti…vor putea fi si altii fericiti cum suntem noi
Nu mai suntem, am fost!
Amintirea fericirii este si va ramane
Dar nu este vie…inetelge ca acum sunt eu nu mai sunt noi
Dar candva vei fi iar noi si vei putea zbura din nou pentru a razbate si vei razbate pentru ca poti
Nu cred ca pot….tu m-ai invatat cum sa fac asta dar nu mi-ai aratat pasii cum o pot face eu doar te-am urmat si acum…acum vei invata prin alta metoda poate sau poate aceiasi dar mai bine alta…asta te va intari ..iti va da experienta
Nu vreau experienta fara tine…m-ai luat asa de fargeda si ma lasi o alta eu dar la fel de frageda..Cum imi poti face astaa
E un rau necesar…nu iti fac bine…nu vom ajunge nicaieri asa…ne plafonam ..nu vreau sa iti fac asta…nu meriti asta..e mai bine asa…mai bine plecam fara nicio explicatie…iti crutam suferinta…am fost egoist m-am gandit si la a mea…sufeream daca faceam asta
(se intoarce si pleaca)
Dar…dar…dar cum…puteai face asta…e prea crud ce faci…lasa-ma sa ma obisnuiesc nu pleca asa…

Suntem romani din Romania!

Romania este in criza, mare criza, astfel incat a trebuit sa disponibilizeze zeci de mii. Celor care nu au fost disponibilizati, le-au fost reduse salariile, asa incat Romania nu a iesit din criza.
Ma intreb eu asa, cum se intreba si cei de la "Romania, te iubesc!" nu ieseam mai usor din criza, poate fara a disponibiliza oameni si fara a reduce salariile daca ne-am ocupa de recuperarea creantelor externe ale Romaniei. Statul roman are de recuperat de pe vremea lui "'Nea Nicu Franicu' " cand Roamnia a construit guvernul din Sudan, de care sunt foarte mandri, dar pentru asta ne sunt datori cu 169 mil de dolari asa um sunt multe alte state carora le-am construit fabrici, uzine, si multe altele. Sunt multe state care ne sunt datoare, dar in pe primul loc se afla Irak cu 997 mil dolari.
Guvernul sudanez a spus ca avem cum sa ne recuperam creantele doar daca investim in tara lor:|
Reporterii "Romania, te iubesc!" au incercat sa dea de cei responsabili cu recuperarea creantelor dar au pasat responsabilitatea de la unul la altul, adica de la ministerul finantelor, la ministerul comertului, la ministerul afacerilor externe si asa mai departe. Secretarii de stat daca sunt de gasit dau raspunsuri in doi peri cum ca nu ei ar trebui sa faca asta .
Pana toate acestea se vor rezolva si romanii vor vrea sa recupereze banii lor, Sudan Irak Nigeria, Libia, Mozambic, Somalia, Tanzania, Mongolia si multe altele au datorii insumate la statul roman 1,2 miliarde dolari si 1,1 miliarde ruble transferabile.

NU dublarii filmelor!

Ultima aberatie politica din Romania, ii apartine domnului deputat Victor Socaciu,domnia sa, doreste introducerea unei legi ce obliga televiziunile sa difuzeze filmele numai dublate in limba romana.
In acest caz, domnule Socaciu,unde mai este autenticitatea filmelor, unde mai este partea artistica, pentru ce ne uitam la filme? sa vedem actorii si sa auzim altii? Prin ceea ce se vrea a se introduce, se distrug filmele, mai bine nu le vedem decat sa le vedem asa!
Se vrea introducerea unei legi comuniste, pentru a nu se pierde limba romana, limba romana nu este o limba moarta, limba romana se imbogateste(mai bine ati avea grija de cei care o strica prin nerespectarea regulilor gramaticale) din contra, oamenii ce se uita la filme in limba lor "nativa" invata, pentru ca asimileaza cuvinte noi, cred ca este cel mai practic si mai bun mod de a invata cuvinte noi in limbi straine.
Dar nu, noi vrem sa dam de lucru actorilor romani prin dublarea filmelor(asta am putea spune in apararea domnului deputat), eu, sincer nu cred ca ei vor sa termine facultatea de actorie pentru a dubla filme:)
Daca vreti numai filme in romana, faceti o lege prin care sa obligati televiziunile sa difuzeze numai filme romanesti!

Pentru cei care sunt de acord cu mine, aici este o petitie impotriva acestei legi:
http://www.petitieonline.ro/petitie-p56028047.html

Notare periodica 5

Nu mi-am schimbat parerea, in fiecare an, dupa sarbatori, fie ele de primavara sau iarna, greutatea Romaniei creste considerabil, in schimb numarul mieilor/porcilor/vitelor scade mult mai considerabil (mai raman nemancati, nu au romanii bani sa ii cumpere pe toti, si asa nea’ Gigi ramane cu carnea in congelator)
La romani nu exista masa de sarbatori sa nu fie plina cu de toate dar din aceste “de toate” se mananca un singur fel, pana la refuz, pana se ajunge la spital, indigestie," dar de la ce? ca nu am manacat decat 3 portii de friptura de miel si 3-4 oua verzi si galbele), restul se arunca, dar trebuie sa vada musafirii ca avem mancare, nu ducem lipsa de mancare chiar daca este criza.
Nu ne vom dezobisnui de asta nici in 200 de ani, asa lacomi vom ramane.

visul!

- cat de gros poate fi un nor?
- nu stiu
- ce ar fi sa mergem sa vedem?
- cum?
- pai mergem la nivelul lor...
- nu,mai bine visam pentru ca visele ne duc oriunde!

Am zis ca voi scrie o carte cu toate lucrurile ciudate care mi se intampla sau pe care le vad in minunatul Bucuresti, dar pana atunci voi scrie aici.
Pe langa omul matol tot timpul si cel care dirijeaza circulatia in intersectia din fata blocului, mai sunt multe, cum ar fi:
Pusti smecheri care se plimba cu masina pe malul Lacului Morii claxonand oamenii, ei(pustii) simtindu-se mandrii de ceea ce fac, impresionand fetele din dreapta lor.
Oameni care te imping din fata usii de la metrou pentru a intra ei exact inainte de inchiderea usilor, se grabesc oamenii, nu te poti impotrivii.apoi ii vezi prin geamul metroului cum te mai si injura si tu, zambesti trist.
Vatmani care claxoneaza pietonii care trec pe culorea verde a semaforului sa se miste mai repede pentru ca , “minunatul “ vatman se grabeste sa treaca pe rosu, si nu fac asta numai la trecerile de pietoni, ci si in intersectii claxonand masinile sa ii “elibereze” calea , pentru ca din nou se grabeste, sa ce? Sa se intoarca…
Nu mai vorbesc de trafic pentru ca nu m-as mai putea opri.
Bodyguarzi de la metrou care se iau de mine pentru ca stau in picioare la metrou cand metroul este gol, si ma pun sa stau jos ca sa nu ma mai uit cum ia metroul curbele si sa nu mai copiez acesta miscare cu degetul (nu stiu daca va dati seama exact ceea ce faceam)…
Homeless care stau langa hotelul Novotel goi pusca in conditiile in care afara sunt aproximativ 0 grade, dar cu hainele langa ei. Nu stiu daca oamenii care vin si se cazeaza la acest hotel vor sa vada aceasta imagine de la balconul camerei lor.
Atat imi amintesc pentru moment , cum imi amintesc ceva, voi completa.