A-ti observant ca este tot mai des intalnita expresia “ si mie ce imi iese?”
Acum, majoritatea oamenilor cand li se propune ceva raspund prin intrebarea “ si mie ce imi iese?” , nu mai misca nici macar un deget fara sa le “iasa ceva”
Era odata vorba de un voluntariat, nu mai stiu exact depstre ce era vorba ,ne stransesem mai multi sa ajutam si dupa ce ni s-a explicat despre ce e vorba s-a trezit unu sa intrebe “dar noua ce ne iese din asta?” e trist tare daca si din voluntriat vrem sa ne iasa ceva…da, si din voluntariat “ne iese ceva”, ne iese sentimental de multumire cu noi insine ca am facut ceva neconditionat, ca am ajutat fara sa ne iasa ceva material, ca nu mai suntem ca pe vremea lui “Impuscatul” sa fim obligati sa facem “voluntariate” sa ajutam statul, acum facem asa ceva pentru a ne ajuta intre noi.
E frumos sa facem ceva fara sa ne “iasa” ceva material acum cat suntem tineri si cat putem sa facem asta, cat nu avem responsabilitati mari, cat avem putearea de a face asta, cat avem energia necesara pentru a face voluntariate, pentru a avuta oamenii si natura, daca unora le iese ceva material din exploatarea naturii , sa facem noi ceva pentru a o ajuta si sa ne “iasa” ceva nepalpabil, sentimente…
3 comentarii:
te intreb atat: Facem noi acte de caritate pentru cei care au nevoie de ajutor sau o facem tot pentru noi, "ca sa ne simtim mai bine cu noi insine"?
Nu cred ca mai exista ceva neconditionat. Decat in cazuri rare. In ziua de azi, in situatia de azi, in tara de azi nimic nu e gratis. Se bazeaza totul pe cerere si oferta. E trist, ce-i drept. Se exagereaza cu motivatia materiala.
@Raliu: am avut ocazia sa fac voluntariat...la inceput am zis...eh, hai sa fac si eu...macar sa am ce face sambata si vineri dupa-amiaza...mai tarziu, in urma unor "experiente" care mai de care mai ciudate si mai placute, am ajuns sa realizez ca de ceva timp faceam voluntariat pentru ca vroiam sa ajut la randul meu. Intotdeauna imi puneam intrebarea: ce ar fi fost daca as fi fost eu in locul lui/ei?... dupa ceva ani, nu mai putea face voluntariat...a trebuit sa plec...pentru ca schimbam orasul...primul interviu: angajatorul ma intreaba: si ce referinte aduceti? iar eu am intins o scrisoare de recomandare de la ong-ul la care fusesem voluntar/coordonator de voluntari/coordonator programe phare in orasul respectiv. Am luat job-ul... :D
Trimiteți un comentariu