miercuri, 24 noiembrie 2010

1000

Acum 2 ani si jumatate cand m-am apucat din plictiseala sa scriu pe acest blog, nu m-am gandit nici macar o secunda ca aberatiile scrise de mine vor aduna 1000 de vizualizari, acum constat cu stupoare ca acest blog-ul, Nu stiu", a depsit 1000 de vizualizari.

Va multumesc ca va plac aberatiile mele!

marți, 23 noiembrie 2010

Leapsa lui Bogdan

Ok, a picat acea treaba biologica a ciorii lui Bogdan in capul meu …acum tre sa imi screm creierii sa imi aduc aminte anii trecuti vietii mele…
Buuun…
La minunata varsta de 0 ani am ajuns in aceasta lume minunata intr-o dimineata pe la ora 7 acum aproape 21 de ani se fac pe 5 aprilie, la spitalul din Sinaia, oricat de mult mi-ai stoarce creierii nu as putea sa imi amintesc ce s-a intamplat atunci.
la aproape 2 ani se spune ca ar fi trebuit sa vorbesc…dar nu o faceam asa ca…s-au gandit ai mei sa imi dea sa beau apa din clopot(nu stiu ce e cu obiceiul asta) si se pare ca la scurt timp dupa acest eveniment am inceput sa graiesc..toata familia fericita, numai ca acum u ma mai opream…si inca nu ma mai opresc din vorbit:D
la 4 ani am fost dat la “cresa” unde am stat un an, pentru ca am facut pe dracu in 4 ca anul urmator sa nu ma duc…si am stat un an acasa.
A urmat gradinita unde aveam o educatoare superba care ne dadea cu manunciul de chei in cap daca greseama ceva la vre un joc, dci am terminat fara sa imi placa ceva la ea…
Am intrat in clasa I, invatatorul la care vroiau sa m trimita ai mei nu m-a acceptat, probabil din motive financiare…ai mei nu i-au dat bani, asa am ajuns sa am 3 invatatore in 4 ani.
Gimnaziul: diriginta domana Parpauta, de franceza, nu mi-a placut niciodata frenceza dar m-am inteles bine cu toate profesoarele de franceza.Sa terminat fara evenimente majore.
Pe plan personal pana la terminarea gimnaziului am avut cateva “relatii” fugitive ca aprope toate de pana acum…
Liceul: Colegiul Mihail Cantacuzino Sinaia, era visul meu sa nu fac liceul in Busteni asa ca oarecum am schimbat orasul…a fost perioada de maxima fericire din viata mea de pana acum, in primul rand schimbarea orasului dupa cum am mai spus si mai sus si in al2-lea rand trupa de teatru “OGLINZI” in care am intrat in al 2-lea semestru din cls a9a.
Nu stiu daca mi-as fi adus aminte cu atata placere de liceu daca nu ar fi foat teatrul, stiul de viata Oglinzi si prieteniile si legaturile de acolo, ce m-au dezvoltat pe mine ca om, cred ca datorita tuturor faptelor pe care le-am facut acolo sunt ceea ce sunt acum si stiu ceea ce stiu acum.
La varsta de 19 ani am dat bac-ul ca orice licean preocupat oarecum de scoala, spre uimirea tuturor l-am luat cu nota mare, apoi a urmat pasul urmator: Facultatea, obligatoriu Bucuresti
Intre bac si facultate au mai fost ceva evenimente ce m-au mai schimbat si ele ceva pierderea unei prietene bune si college la teatru si festivalul de teatru de la Alexandria.
Facultatea…a fost cu palpitatii..am vrtu journalism, nu am intrat, sociologie nu am intrat pentru 15 sutimi,intrasem la altele dar nu prea ma interesa, asa ca am optat pentru ISB la care am aflat in septembrie ca am intrat sigur…palpitatii multe.La inceput a fost greu prieteni, pauza, parinti pauza…am luat viata practice de la capat.
Acum sunt anul2 aici, fac multa matematica dar e frumos…cam atat….
Si-am incalecat pe-un bat si v-am scris un hrisov si cine-o vrea sa il ia si sa scrie tot cam asa…

marți, 16 noiembrie 2010

O seara frumoasa si relaxanta!

Am fost aseara la barul Jackson de pe Grivita 55, pentru o portie de stand-up (fara comedy), portie care m-a facut sa indragesc mai mult concptul initial de stand-up decat conceptul de stand-up comedy ce este mai nou si mai popular…poate ca am eu o atractie pentu ce nu este asa popular , dar stand-up-ul mi-a placut.
Pentru mine a fost prima oara cand am auzit si vazut un “spectacol” de stand-up, dar cred ca foarte multi dintre cei care merg la stand-up comedy nu au vazut si un stand-up ce este fratele mai mare al noul show de comedie, asadar va recomand sa faceti asta.
Cu toate ca ce a fost facut aseara, a fost un experiment facut de Vali Ples, eu zic ca a prins si cei prezenti acolo au fost receptivi la discursul (monologul) lui Vali si au intrat rapid in discutie spunandu-si si ei parerile despre problemele cotidiene ale noastre, ale tuturor celor ce stam in Bucuresti si nu numai.
Va recomand barul Jackson, fiind o buna locatie pentru povesti la o bere si seri de genul celei de aseara…daca se vor mai organiza va voi anunta…

luni, 15 noiembrie 2010

A luat-o lumea razna!

Sunt spalati pe creier de televizor si youtube. Nu am vazut atata spalare pe creier de la Ceausescu incoace.
Oameni buni, daca ati ajuns ca toata ziua sa vorbiti ca si despre :”Florin tiganu”, “Doua”(-pentru ca pe acei indivizi chiar nu stiu cum ii cheama) si despre ala de la Caransebes si cum ii imita Domnul Mihai Bendeac, lumea se duce de rapa de tot.
De 2 luni de zile numai asta aud pe unde ma duc…dar voi nu va mai plictisiti? Pe mine ma plictisiti si ma scarbiti.
Stiti voi ceva ce nu stiu eu sau stiu eu ceva ce nu stiti voi? Daca acestea sunt adevaratele valori ale Romaniei, pe care le puteti imita si urma, inseamna ca stiu eu ceva ce nu stiti voi…Stiu ca nu vreau sa am ca persoana pe care incerc sa o urmez pe Florin Tiganul,sau pe acei analfabeti care nu stiu sa lege 2 vorbe sau pe “electrificatul”de la Caransebes.
E rusinos ca pe unde merg aud numai “ori suntem…ori nu mai suntem”, “mi-a dat de m-a julit”, “Doua telecomande” sau cum isi drege vanghelie vocea sau ce a mai facut acea chestie de la Caransebes.
Incercati sa idolatrizati alte persoane in afara de acestea, nu v-ati saturat ca in fiecare saptamana sa va uitati la televizor cum Domnul Bendeac are aceleasi replici in alte situatii dspre aceleasi “non-vedete”…
Nu va ganditi ca ii faceti vedete…pun pariu ca multi nu stiti ca restul poporului il regrata pe Adrian Paunescu si voi nici nu stiti cine a fost… stiti ca imitati niste analfabeti…


In stanga ecranului, sus, e un sondaj, va rog sa raspundeti daca aveti placere!