sâmbătă, 19 februarie 2011

Amintiri

Cum stateam eu singur singurel plictisit si somnoros in fostul meu “loc de locuit” din Bucuresti, colegii mei fiind plecati la munca, se aude soneria, eu, contrariat,stiind ca locuiesc clandestin in acel apartament, nu stiam ce sa fac, sa raspund sau nu. Ma uit pe vizor dar nu observ nimic. Deschid usa…. Stupoare… in fata usii doi indivizi fiecare cu cate un obiect in mana, unul cu lada si unul cu capacul unui…sicriu.
Urmeaza dialogul:
Ei: Buna ziua! Aici e?
Eu: (siderat)Ce sa fie?
Ei: Aici trebuie sa aducem asta?
Eu: Pai din cate vedeti nu am doliu la usa, sunt somnoros, suparat sau trist nu sunt, sunt singur acasa.
Ei: Aaaa, inseamna ca am gresit adresa, cred ca trebuia cu un etaj mai sus.
Eu: ok, cum stiti dar aici, nu.
Fara scuze, fara nimic.
Pana si oamenii de la pompe funebre ar trebui sa aiba un liceu si o oarecare tinere de mine.
Daca dadeau peste o babuta singura si aproape de acel prag, daca facea infarct femeia din cauza acestei greseli ciudate?

Un comentariu:

Anonim spunea...

Poi daca nimereau la babuta la usa..si aceasta facea un mic infarct...inca o sursa de venit pentru Firma de Pompe Funebre..one more body to pick up =))